Problemele urechilor la câini primăvara – infecții fungice și alergii

Te-ai întrebat vreodată de ce câinii sănătoși încep să-și scuture capul și să se scarpine la urechi primăvara? Aceasta se întâmplă deoarece schimbările de sezon pot declanșa probleme nedorite.

Primăvara aduce cu ea un sezon problematic pentru otita canină. Prezența polenului, mai mult praf și plimbări prelungite în natură, împreună cu variabilitățile de umiditate, creează un mediu propice pentru iritarea pielii și declanșarea afecțiunilor urechilor la câini, chiar și la cei care au fost neafectați de-a lungul iernii.

De obicei, problema are două origini principale. Alergiile sezoniere pot inflama urechile, crescându-le sensibilitatea. În plus, schimbările din microclimatul urechii favorizează proliferarea fungusurilor, inclusiv a ciupercii Malassezia.

Vom explora această problemă începând cu factorii de risc, semnalele de alarmă observabile acasă, identificarea cauzelor, procedura de diagnostic și opțiunile de tratament. Finalizăm cu strategii de prevenție și rolul dietei în sprijinirea câinilor predispuși la astfel de probleme, pentru a diminua riscul de reapariție în lunile calde.

Idei cheie

• Primăvara, riscul de otită canină crește datorită polenului, prafului și timpului petrecut afară.
• Problemele urechilor la câini sunt adesea cauzate de inflamații alergice și dezechilibre microbiene.
• Alergiile sezoniere pot provoca roșeață, mâncărime și secreții urechiale, uneori fără un miros puternic la început.
• Infecțiile urechii la câini pot apărea când umiditatea rămâne înaltă sau când bariera protectoare a pielii este compromisă.
• Ciupercile, cum ar fi Malassezia, pot crește rapid, provocând mirosuri neplăcute și disconfort.
• Abordarea problemei urechilor la câini trebuie să fie sistematică: identificarea semnelor, înțelegerea cauzelor, diagnosticarea, tratamentul și prevenirea recidivelor.

De ce primăvara crește riscul de probleme la urechi la câini

Primăvara, ieșim mai mult afară, ceea ce duce la creșterea contactului cu iarbă, praf, și mucegaiuri. Acești alergeni pot irita pielea câinilor și pot declanșa o serie de reacții la nivelul urechii. O piele sensibilă face ca urechea să fie mai susceptibilă la probleme.

Răspunsul alergic la câini poate cauza umflarea țesuturilor și poate perturba echilibrul din canalul auditiv. Aceasta duce la acumularea de secreții și reduce aerisirea. În aceste condiții, inflamația canalului auricular devine mai probabilă, deschizând calea pentru drojdii și bacterii.

De asemenea, instabilitatea vremii înseamnă mai multe ploi și bălți, determinându-ne să-i curățăm mai frecvent pe câini după joacă. Aceasta creează condiții de umiditate în urechile câinilor, în special pentru cei cu urechile căzute sau canale înguste. Umezeala care se acumulează creează un mediu cald și umed, ideal pentru proliferarea microorganismelor.

Observăm adesea un model distinct în această perioadă: polenul provoacă otită la câine, urmată de mâncărime, scuturatul din cap și disconfort care revine periodic. Aceasta nu este un diagnostic, ci un ciclu sezonier cu declanșatori specifici. Fără să adresăm cauza și să ne îmbunătățim rutina de îngrijire, riscul de reapariție a otitei este crescut.

• Expunere crescută la vegetație și particule din aer
• Secreții mai multe și ventilație mai slabă în ureche
• Umezeală după ploaie, bălți sau curățări frecvente
• Inflamație care se întreține când sensibilitatea alergică rămâne activă

câine primăvară otită: semne timpurii pe care le observăm acasă

În primăvară, umiditatea și polenul cresc, facând urechile mai predispuse la iritații. Identificând semnele de otită la câini din timp, prevenim complicațiile. Ne concentrăm pe comportamentul câinelui, pe aspectul urechii și reacția acestuia la atingere.

Scărpinatul frecvent al urechilor, în special după plimbări sau după somn, este un semn clar. Alte indicii includ frecarea capului de mobilier sau covor și scuturatul capului în mod repetat. Simptomele includ și retragerea sau gemetele câinelui la atingerea urechii.

Observațiile vizuale sunt de asemenea esențiale. Se caută roșeață, umflare, exces de cerumen sau secreții anormale. Prezența unui miros neobișnuit, înțepător, poate sugera un dezechilibru.

• Disconfortul poate include iritabilitatea, evitarea atingerii, somn perturbat și posibil un apetit diminuat.

• Simptome alarmante: înclinarea persistentă a capului, mersul nesigur, durere acută, sângerare sau secreții puroiase.

Important este să intervenim prompt și adecvat. Detectarea și adresarea timpurie a simptomelor reduce riscul de probleme cronice. Se monitorizează semnele, urechea afectată și variațiile mirosului sau secrețiilor zilnic.

Infecțiile fungice la ureche: când drojdiile devin o problemă

Pe pielea câinilor conviețuiesc microorganisme inofensive, până când condițiile din canalul urechii se schimbă. Atunci, drojdiile precum Malassezia pot începe să prolifereze, favorizate de umiditate, inflamații și surplus de cerumen. Aceste condiții crează un mediu propice pentru dezvoltarea lor excesivă.

Simptomele observate la animale includ deseori mâncărime intensă, manifestată prin scărpinat sau frecat de suprafețe. Apare o secreție brună ceruminoasă, uneori lipicioasă, cu un miros specific, dulceag sau înțepător. Canalul urechii devine roșu, inflamat și se îngroașă, semnalând infecția.

Primăvara, anumite condiții favorizează apariția otitelor fungice. Alergiile de sezon pot agrava starea urechii, crescând predispoziția la infecții. Umiditatea captivă, post-plimbare prin iarbă umedă sau după baie, este un factor de risc. De asemenea, curățarea agresivă sau folosirea produselor iritante deteriorează bariera cutanată naturală.

• inflamație și microleziuni după scărpinat

• cerumen mai mult și ventilație mai slabă a canalului

• umiditate care rămâne după baie sau ploaie

O infecție fungică la nivelul urechii câinelui este, în general, secundară altor probleme. Acestea pot include alergii, particularități anatomice, corpi străini sau otite preexistente. Este crucial să abordăm cauza de bază și nu doar manifestările, pentru a evita recidivele.

Determinarea agentului infecțios printr-o citologie făcută de veterinar este esențială înainte de a opta pentru un antifungic. Identificarea predominanței Malasseziei sau prezența bacteriilor influențează strategia de tratament. Un diagnostic precis ne scutește de iritații ulterioare și de reapariția problemelor, în special în cazuri suspectate de drojdie.

Alergiile sezoniere și otita: legătura dintre piele, urechi și imunitate

Discutând despre urechi, ne concentrăm de fapt pe piele. Urechea externă este, într-adevăr, o prelungire a acesteia. Iar inflamația pielii afectează, în mod similar, canalul auricular: acesta se poate umfla, înroși și poate începe să producă secreții.

Astfel, otita alergică indică o reacție exagerată a corpului la un agent extern. Nu este o simplă problemă localizată, ci un indiciu al unei sensibilități mai ample.

Primăvara aduce un tipar recurent: câinii încep să se zgârie mai des, să se lingă intens și să manifeste o mâncărime crescută. Episoadele acestea pot fi exacerbate de alergiile la polen, provocând inflamații în canalul auditiv.

Dacă problema persistă, aceasta poate evolua spre ceva care seamănă cu dermatita atopică, recidivând sezonier.

Bariera cutanată joacă un rol esențial. O barieră slăbită înseamnă hidratare scăzută, creșterea iritației și dezbalansarea florei microbilor locali. Drept urmare, crește riscul de infecții fungice și bacteriene, complicând gestionarea inflamației.

Când privim cauzele, e important să distingem două aspecte majore:

• Alergiile de mediu, precum polenul sau mucegaiul, ne fac adesea să ne gândim la alergiile sezoniere la câini.

• Sensibilitățile alimentare, care pot persista și influența starea de bine a câinelui chiar și în afara sezonului alergenic.

Adoptând o abordare care limitează expunerea la alergeni și respectând un plan veterinar adecvat, putem reduce impactul asupra pielii și urechilor. Aceasta poate diminua frecvența și intensitatea episoadelor de otită alergică, în special în primăvară.

Factori de risc: rase predispuse și particularități anatomice

Rasele predispuse la otită nu sunt condamnate, ci semnalează un risc. Anumite caracteristici fizice pot îngreuna ventilarea urechii, favorizând iritațiile. Conștientizarea punctelor sensibile ne permite să accentuăm prevenția, eliminând stresul asociat.

Aerul nu circulă eficient la un câine cu urechi căzute, generând „capcane” de căldură. Această situație facilitează acumularea de cerumen, creând un mediu ideal pentru dezvoltarea inflamațiilor. Umiditatea rămâne blocată, mai ales după ploaie sau baie, evaporându-se încet.

Canalul auricular îngust complica eliminarea secrețiilor naturale. Inflamațiile repetate epuizează țesuturile, îngustând și mai mult canalul. Astfel, disconfortul poate deveni o prezență frecventă.

Prezența părului în urechile câinilor, în special dens și intern, favorizează acumularea de murdărie. Aceasta menține umezeala, iritând pielea. O rutină de îngrijire adecvată este esențială pentru a preveni aceste probleme, evitând curățarea excesivă.

Stilul de viață influențează, de asemenea, riscul dezvoltării otitei, mai ales în sezonul primăverii. Câinii care petrec mult timp înotând, spălându-se frecvent sau explorând zone cu iarbă înaltă sunt mai expuși. Alergiile sau dermatitele exacerbază reacțiile inflamatorii ale pielii din canalul auditiv.

• Uscăm cu blândețe după baie sau înot pentru a limita umiditatea.

• Curățăm urechile doar conform recomandărilor veterinarului, având grijă deosebită la canalele înguste.

• Examinăm regulat urechile câinilor cu urechi căzute pentru a depista semne subtile ale problemelor.

• Discutăm strategiile de toaletare pentru câinii cu mult păr intern, evitând iritarea.

Detaliile menționate sunt cruciale în înțelegerea evoluției unei probleme aparent minore. Inflamația persistentă a urechii poate duce la complicații serioase. Observația atentă este cheia pentru a preîntâmpina agravarea otitei.

Diferența dintre otita externă, medie și internă

Când discutăm despre otite, este crucial să identificăm locul inflamației. Aceasta ne ajută să înțelegem varietatea simptomelor și riscul unor tratamente la domiciliu.

Otită externă la câine implică zona canalului auditiv extern. Aceasta este frecventă în primăvară, când umezeala, alergiile și frecarea excesivă irită pielea urechii.

Otită medie la câine se referă la inflamația situată în spatele timpanului. Aceasta poate evolua dintr-o infecție preexistentă sau în urma deteriorării timpanului, determinând acumularea secrețiilor în adânc.

Otită internă la câine este cea mai gravă formă, afectând structurile responsabile de auz și echilibru. În această situație, câinele poate deveni brusc instabil, chiar dacă aspectul extern al urechii nu este întotdeauna alarmant.

• Durere intensificată și reacție acută la manipularea urechii
• Disconfort la deschiderea gurii sau în timpul masticației
• Tendința de a ține capul înclinat, instabilitate în mers, posibile căzături
• Nistagmus (mișcări necontrolate ale ochilor) și pierderea echilibrului
• Indicii neurologice care sugerează o otită complicată

Recunoașterea gradului de otită este esențială pentru alegerea tratamentului adecvat. De exemplu, un timpan inflamat sau perforat necesită o abordare prudentă pentru a evita agravarea.

Dacă animalul prezintă dificultăți în mers, cap înclinat sau este evident dureros, trebuie considerat caz de urgență. Simptomele neurologice indică de cele mai multe ori o afectare mai gravă decât se observă inițial.

Ce putem face acasă în siguranță și ce evităm

Când semnele sunt ușoare și câinele nu pare să aibă durere, începem cu o curățare urechi acasă. O facem calm și atent. Verificăm urechea la lumină pentru a observa culoarea pielii, mirosul și tipul de secreții. Notăm observațiile zilnic, pentru a oferi detalii precise medicului.

• Curățăm pavilionul și intrarea canalului cu o soluție curățare urechi adecvată pentru câini, preferabil recomandată de un medic. Aplicăm soluția pe o compresă și ștergem blând zona, evitând mișcările adânci.

• După ploaie sau bălăceală, uscăm bine urechea, concentrându-ne pe pliuri. Această rutină previne otita, deoarece umezeala favorizează inflamația și mâncărimea.

• Ne oprim când câinele își ferește capul sau se scutură brusc. Aceste semne sugerează disconfort. În aceste cazuri, e preferabil să cerem sfatul unui specialist.

Ce ar trebui să evităm în caz de otită pentru a nu agrava situația? Nu folosim bețișoare de urechi pentru câini în interiorul urechii: acestea pot zgâria pielea și compacta cerumenul, mărind durerea. De asemenea, evităm alcoolul, oțetul sau uleiurile esențiale, care pot irita și pot intensifica roșeața.

1. Nu utilizăm picături vechi fără a consulta un medic. Ele pot fi necorespunzătoare pentru problema actuală și sunt riscante dacă timpanul este afectat.

2. Încetăm orice procedură acasă dacă apar durere, sângerare, secreții abundente sau miros puternic. La apariția acestor semne, este crucial să ne adresăm unui profesionist.

Abordând cu grijă și blândețe, menținem controlul și diminuăm iritația, fără a recurge la măsuri drastice. Prin repetarea unor practici bune cum ar fi uscarea atentă și verificările periodice, contribuim la prevenirea pe termen lung a otitei.

Când mergem la medicul veterinar și ce investigații sunt utile

Când semnele persistă mai mult de 24–48 de ore, un consult veterinar devine esențial. Același lucru e valid și atunci când problemele reapar frecvent, când durerea escaladează, sau când câinele evită orice contact cu urechea afectată.

Apariția secrețiilor purulente sau a unui miros neplăcut, împreună cu scuturarea repetată a capului, sunt semnale de alarmă. Dacă animalul prezintă un cap înclinat, mers nesigur sau dificultăți de echilibru, e crucial să ne adresăm unui veterinar fără întârziere.

• Otoscopie câine: Această investigație ne permite să examinăm canalul auditiv, timpanul și să identificăm eventuale corpuri străine sau blocaje ce mențin inflamația.

• Citologie ureche câine: Această analiză rapidă dezvăluie prezența drojdiilor, cum ar fi Malassezia, bacteriilor și gradul de inflamație.

• Cultură bacteriană: Recurenta problemelor sau ineficacitatea tratamentului ne obligă să folosim această metodă. Astfel, putem alege terapia adecvată.

• Test alergii câine: Acest test este pertinent când simptomele sunt sezoniere, când câinele se scarpină des și prezintă iritații ale pielii. Ne ajută să elaborăm un plan de tratament pe termen lung.

Tratamentele alese la întâmplare, bazate pe medicamente rămase prin casă, sunt o abordare riscantă. Ele pot masca simptomele, irita mai mult timpanul, dacă acesta este deja afectat, și pot promova rezistența la medicamente. Astfel, controlul episoadelor devine mult mai dificil.

Tratament: cum abordăm infecțiile fungice și otitele alergice

La începutul tratamentului, ne orientăm după tipul de cauză și situația timpanului. Medicul urmărește să identifice dacă problema este cauzată de fungi, bacterii sau alergii. Astfel, se poate decide corect între tratament pentru otită fungică la câine sau tratament pentru otită alergică, eliminând astfel încercările nesigure.

Pentru cazurile de infecție cu drojdii, tratamentul combină curățarea urechii cu soluții specifice. Se pot prescrie picături antifungice pentru câini, care se aplică pentru o perioadă determinată. Oprirea tratamentului înaintea termenului poate duce la reapariția rapidă a problemelor, deși mâncărimea pare să scadă.

Tratând otitele alergice, scopul este diminiuarea inflamației și a mâncărimii. Este esențial și să se limiteze factorii care declanșează alergiile. Acest plan poate include administrarea unui antiinflamator specific pentru urechi la câini, completat de o igienă delicată a acestora. Gestionarea pe termen lung a alergiilor la câini conduce la diminuarea episoadelor repetate și a disconfortului.

Pentru otitele recurente, acționăm pe două planuri: adresăm infecția secundară și identificăm cauza principală. Examinăm factori cum ar fi umiditatea, forma urechii, practicile de îngrijire și semnele indicatoare de alergie. În acest context, tratamentul pentru otita fungică la câini și pentru otita alergică nu se exclud reciproc. Ele pot fi integrate într-un plan de tratament etapizat.

• Respectăm dozele și durata tratamentului prescrise, inclusiv pentru picături antifungice câine.

• Nu utilizăm bețișoare de urechi și evităm să turnăm soluții în canalul auditiv fără cunoștința stării timpanului.

• Planificăm o reevaluare finală pentru a confirma vindecarea completă, nu doar dispariția simptomelor superficiale.

Monitorizăm evoluția situației acasă: scuturatul capului, mirosul neplăcut, cantitatea de cerumen și sensibilitatea urechii la atingere. Aceste detalii ne permit să finisăm dozajul antiinflamatorului pentru urechi la câini și să controlăm mai eficient alergiile acestora. Astfel, tratamentul rămâne coerent și simplu de urmat zilnic.

Prevenție primăvara: rutină simplă pentru urechi sănătoase

În timpul sezonului cald, adoptăm măsuri preventive pentru otita la câini, bazate pe pași mici și constanți. Urechile trebuie privite ca o zonă sensibilă, susceptibilă la umezeală și polen, care pot genera rapid disconfort. Astfel, îngrijirea urechilor câinilor nu necesită proceduri complicate pentru a fi eficace.

Controlul regulat săptămânal al urechilor, efectuat pe o lumină adecvată și fără grabă, este esențial. Verificăm mirosul, roșeața, cerumenul și sensibilitatea la atingere. Diferențele față de normal trebuie notate și, dacă este cazul, stabilim o consultație la veterinar în avans.

• Examinăm pavilionul urechii și începutul canalului auditiv, evitând orice instrumente care pot irita.
• Marcăm comportamentele precum scărpinatul frecvent sau scuturarea capului după plimbări.
• Observăm culoarea și umezeala cerumenului, care ne oferă indicii importante.

După plimbările prin iarbă, ploaie sau trecerea prin bălți, uscăm urechile câinelui cu o compresă delicată. Acționăm doar pe zona exterioară a urechii, fără a impinge murdăria mai adânc. Pentru câinii care înoată des, acest gest devine prioritare.

În procesul de curățare, utilizăm exclusiv soluții special concepute pentru câini, mai ales în cazul celor cu antecedente de otite. Aplicăm produsele conform indicațiilor veterinarului, evitând preparatele casnice și substanțele iritante. Astfel, menținem sănătatea barierei pielii și prevenim iritațiile.

Pentru a reduce alergenii, adoptăm rutine simple după fiecare plimbare. Curățăm labele câinelui și blana de pe abdomen și piept, unde se adună polenul. Acasă, aspirăm frecvent și spălăm regulat textilele preferate ale câinelui, scăzând astfel expunerea zilnică la alergeni.

Pentru animalele cu predispoziție, abordăm prevenția ca pe o strategie pe termen lung. Realizăm controale săptămânale ale urechilor și anticipăm primele simptome, evitând astfel durerea. O rutină de îngrijire personalizată asigură confort sporit câinelui în timpul plimbărilor de primăvară.

Alimentație și suport pentru imunitate: rolul dietei în alergii și inflamație

Când urechile se inflamează primăvara, trebuie să ne uităm și la mâncare. Alergiile la câini și disconfortul pot fi amplificate de dezechilibrele din corp. Acestea includ microbiomul și echilibrul acizilor grași. Stabilitatea acestor factori este crucială pentru a preveni inflamațiile și alergiile.

Deși polenul și praful sunt factori declanșatori, o dietă corectă poate diminiua aceste efecte. Pentru câinii sensibili, o dietă specială poate face diferența. Aceasta contribuie la menținerea sănătății pielii și urechilor, în special în perioadele cu variații mari de temperatură.

Se recomandă alimente specifice, fără alergeni comuni, dacă există suspiciuni. Alimentele fără pui sau grâu sunt opțiuni bune pentru câini cu simptome repetitive. În plus, este important să urmărim consumul de grăsimi benefice, care fortifică bariera cutanată.

• Maintaining the same food for enough time helps us understand what the dog can or cannot tolerate.

• Tranziția la o nouă hrană trebuie făcută treptat, pentru protejarea digestiei și a microbiomului.

• Observăm și notăm orice schimbare: mirosul urechilor, scărpinatul, roșeața, producția de cerumen și starea blănii.

Dacă există suspiciuni de alergie alimentară, discutăm cu medicul veterinar despre o dietă de eliminare și pașii necesari. Aceasta contribuie la construirea unui suport consistent pentru imunitatea canină, evitând măsurile improvizate. Ingredientele atent selecționate susțin sănătatea pielii și a urechilor pe termen lung, chiar și în condiții ambientale provocatoare.

Recomandările noastre CricksyDog pentru câini sensibili primăvara

Primăvara e momentul când disconfortul câinelui poate crește, iar otita de sezon devine o preocupare. Pentru a face față, strategia noastră include prevenția și menținerea unei igiene riguroase, abordând controlul alergiilor și favorizând hrana digestibilă. CricksyDog hipoalergenic este esențial pentru limitarea expunerii la alergenii obișnuiți. Alegerea unei diete fără pui sau grâu este benefică pentru câinii cu tendințe alergice, reducând simptomele precum mâncărimile sau roșeața.

• La începutul sezonului, optăm pentru formule adaptate vârstei și dimensiunii: Chucky, Juliet, Ted ne ajută să satisfacem diverse necesități fără a complica dieta.

• Pentru pui, Chucky este ideală pentru stabilirea unei rutine solide, vitală în contextul schimbării mediului și apariției alergenilor noi.

• Pentru caninii de talie mică, Juliet facilitează dozarea exactă a hranei, esențială pentru menținerea unei sănătăți digestive stabile și a energiei constante.

• Câinii de talie medie și mare beneficiază de Ted pentru sprijinul necesar în plimbări lungi și sesiuni de joacă. Ne bucură disponibilitatea variantelor hipoalergenice cu proteine diverse.

Când câinele e reticent la hrană din cauza disconfortului, preferăm Ely hrana umedă pentru atractivitatea sa. Include variații cu miel, vită sau iepure. Pentru antrenamente, menținem dieta curată cu recompense MeatLover, pure din carne. Oferim variante cu miel, somon, iepure, vânat, sau vită. Evităm astfel ingredientele problematice, precum cerealele.

În perioadele stresante, integrăm Twinky vitamine pentru susținere generală. Alegem între variante pentru vigoare sau articulații, conform nivelului de activitate al câinelui. Pentru pielea iritată, folosim Chloé șampon. La câinii mofturoși, apelăm la Mr. Easy dressing vegan pentru a îmbunătăți gustul hranei, fără a modifica rețeta de bază. Nu uităm de igienă, adăugând Denty bețișoare dentare în rutină, pentru o îngrijire orală ușoară.

Implementăm aceste soluții ca elemente ale unui mod de viață sănătos, adaptat câinilor sensibili în primăvară. În cazul semnelor de otită, consulăm un medic veterinar pentru tratament specific. Ulterior, continuăm cu planul de întreținere.

Concluzie

Primăvara aduce provocări pentru urechile câinilor: polenul și umezeala favorizează inflamația. Acest mediu poate duce la infecții fungice și otită alergică. Conștientizarea cauzelor ne ajută să prevenim aceste probleme eficient, fără a ne baza pe noroc.

Detectarea timpurie a semnelor este crucială: scărpinat excesiv, miros neobișnuit, poziție anormală a capului, roșeață sau secreții. La domiciliu, trebuie aplicată o curățare corectă a urechilor: folosirea metodelor blânde, evitând instrumentele invazive și soluțiile neadecvate. Vizita la veterinar devine imperativă dacă durerea este evidentă, mirosul și secrețiile persistă, sau simptomele se mențin pe o durată de 24–48 de ore. Diagnosticarea se face prin otoscopie și citologie.

Prevenția eficientă implică acțiuni regulate și atente. Este important să uscăm urechile câinelui după expunerea la ploaie sau după înot, menținând o rutină de îngrijire săptămânală, în special pentru cei cu urechi lungi. Trebuie să gestionăm alergiile și să evităm declanșatorii, pentru a minimiza reapariția problemelor.

Dieta adecvată joacă un rol vital, mai ales pentru câinii predispusi la sensibilități. Utilizarea unei formule hipoalergenice, fără pui sau grâu, cum ar fi CricksyDog, susține sănătatea pielii și a barierei acesteia. Prin îngrijire atentă și decizii informate despre momentul vizitei la veterinar, putem controla otita alergică și infecțiile fungice ale urechilor, chiar în perioada de vârf a primăverii.